Articol republicat de pe david.stescu.ro
24 Martie 2015, 21:30, stăm împreună în pat și scriem acest articol.
Cum începem? Uite așa:
Acum 9 ani faceam bagajele pentru a merge la maternitate. Verificam și iar verificam lista cu ce aveam nevoie și socoteam dacă intră toate în Matiz. În jurul nostru se învârtea un cățel lățos, pe nume Lady, pe care o cunoști foarte bine și care între timp a devenit foarte bătrână. Nu prea înțelegea ea ce se întâmplă și de ce 3 oameni se agitau și făceau planuri, fără a o băga în seamă. Era Mikișor, mămica ta, eu și Buni Elena. Erai și tu în burtica lui mami, unde te cam agitai, locul devenise cam îngust pentru tine.
A doua zi, adică pe 25 Martie 2006, de Buna Vestire, la ora 9:07, ai venit pe lume prin operație cezariană. La câteva minute după procedurile normale pentru nou născuți și după ce mami ți-a sărutat fugar un calcâi și apoi a adormit sub efectul anesteziei, îmi erai prezentat pe covorul roșu (mă rog era de fapt o păturică roșie cu care nașa ta te-a furat din sala de operație).
Erai foarte mirat și puțin supărat, te supăra lumina și ne arătai cât de puternici îți erau plămânii – mă rog, și corzile vocale… 🙂 . Nu știam ce să fac mai întâi. Să-ți sărut fruntea încruntată sau să-ți fac poze (da, cu Rebelul, îl știi bine). Te-am sărutat, desigur…
Nașa ta Adriana te-a înmânat repede asistentelor de la neonatologie care te-au dus în salonul de nou născuți și a fugit înapoi în sala de operație unde echipa termina cezariana lui mami.
În acea seară mami a rămas la terapie intensivă (a mai fost și acolo o aventură dar ți-o amintesc altă dată), iar tu într-un salon cu mulți bebeluși, unde am înțeles că ai fost foarte cuminte.
În prima zi de viață a ta ai mai fost vizitat de nașul Radu (care de altfel a asistat la nașterea ta – privilegiu de medic, asta e..). Au mai venit și Dana și Orlando (da, nu uit să spun că Orlando, care e și el medic, a folosit placenta în care ai stat tu 9 luni ca să trateze arsurile unor copilași care aveau mare nevoie de ea). A venit desigur și buni Elena care era foarte emoționată pentru venirea pe lume a celui de-al doilea nepot.
Ai rămas foarte legat de acești oameni. De mine și de mami nu te-ai mai despărțit de atunci iar cu ceilalți te vezi foarte des, dacă nu cumva vorbești zilnic cu ei la telefon sau pe Skype.
În primii tăi ani de viață noi nu ne dădeam seama cât de departe erai de noi și cât de greu îți era să înțelegi lumea asta. Abia la a 5-a ta aniversare ai perceput ce se întâmpla în jurul tău ca ceva personal, pentru tine.
Iar azi la 9 ani, ești un mare șmecher, ai zărit deja în sufragerie cadoul și din cauza asta te foiești acum în pat spunând: nu pot să adorm, mami…
Vom publica azi 4 poze mai jos, trei făcute de mine și a patra o copie furată a pozelor tale de astăzi – pozele de legitimații pentru tine și Zumzi – facute și printate de tine – nu spun nimănui pentru ce sunt – de fapt nu mi-ai zis nici mie…
La mulți ani suflețelul nostru scump, îți mulțumim că ne-ai ales pe noi pentru a ne umple viața de bucurie și dragoste!
Update 25 Martie 2015, 5:45 AM
S-a trezit foarte devreme…. Un tortuleț pentru el și cadoul…