Voi cum luați muzica cu voi?

Suntem o familie seminomadă, profităm de orice ocazie să fugim de acasă. David e fericit de fiecare dată când ne facem bagajele și le urcăm în mașină. 1000, 300 sau 20 km de casă, distanța nu contează 🙂

După cum mă știți, încerc să ascult muzică peste tot. Și îmi place să ascult muzică bună, care să se audă bine (sau mai corect care să-mi placă mie cum se aude). Aș vrea să am cu mine un pickup, colecția de viniluri, preampul meu pe tuburi și un amplificator decent împerecheat cu două boxe, dar asta nu e posibil mereu, oricât de mult loc am avea în mașină. Și nici nu e practic și nici sănătos pentru echipamente să le tot muți dintr-un loc în altul.

Așa că trebuie să mă orientez către muzică pe suport digital. Ca și sursă de muzică, prefer vechiul meu MacBook Pro, fie cu fișiere de înaltă definiție cumpărate de pe Hdtracks.com, fie mai nou acordat pe servicii de streaming HD, respectiv Tidal. Desigur că nu ascult pe difuzoarele laptopului, nici măcar de probă 🙂 Anul trecut kitul meu de vacanță includea un DAC FiiO E07K Andes și bătrânele mele căști Sennheiser HD 202.

Anul acesta am primit o provocare de la Bogdan Ștefan de la AvStore.ro … Mi-a lăsat în grijă o pereche de căști Sennheiser PXC 550 (am vorbit pe larg despre ele aici) și o boxă portabilă Sony SRS-XB20.

Mi-am început dimineața ascultând pe căști un album genial, recomandat de Cristi China, respectiv Immortalized al celor de la Disturbed. El mi l-a prezentat în stilul său caracteristic: ”Auzi boss, hai să-mi spui cine cântă”.

Și îmi pune, în mașină fiind în drum spre Cluj, The Sound of Silence. Normal că nici nu l-am recunoscut pe David Draiman, decât după strofa a doua sau a treia, când registrul său vocal ajunsese la o octavă greu de atins de alți vocaliști.

Ideea e că întregul album, păstrat secret până a fost gata (conform declarațiilor membrilor), este genial și mi-a răscolit destul de profund cheful de muzică rock. După ce în 2011 s-au retras în plină glorie, cu 4 albume number one în Bilboard, cei de la Disturbed au complotat din 2013 până în 2015 la Immortalized. The Eye of The Storm prevede furtuna care urma, The Vengeful One, răzbunătorul sub orice formă îl vreți voi, divin sau malefic,  pentru ca mesajul să devină extrem de pozitiv la The Light.

Și totul se ridică la cer cu The Sound of Silence unde colegii de trupă au avut grijă să nu acopere vocea lui Draiman perfectând o capodoperă care se păstrează încă de la Simon and Garfunkel.

De altfel producția întregului album a avut loc la Hideout Recordings, unde Kevin Churko a făcut ca de obicei o treabă grozavă.

După ce mi s-au alăturat Mike și David, am zis să ascultăm ceva mai liniștit și am comutat pe boxa bluetooth Sony SRS-XB20. Și am ascultat mai întâi suitele de violoncel ale lui Bach, interpretate de Mstislav Rostropovich (da, se găsește și așa ceva pe Tidal). Știu, probabil că Vlad, care m-a încântat cândva cu vinilul cu aceleași înregistrări, m-ar pune la colț că am ascultat pe bluetooth așa ceva, dar pentru noi, în deplasare fiind, a fost perfect.

Cunoștințele mele de muzică clasică sunt foarte modeste și de aceea vă spun doar că domnul Rostropovich a căutat ani de zile locul unde să înregistreze întreaga colecție ( aproape 2 ore și jumătate). A fost a treia oară în lunga sa carieră când a hotărât să înregistreze suitele lui Bach. De data aceasta a ales biserica din Vezelay, din Burgundia, Franța. Pentru modul în care s-a auzit violoncelul său acolo, pentru întreaga atmosferă creată cu  capodopera lui Bach. Atât vă spun, nu mai mult, restul e acolo, în piesele interpretate dumnezeiește de Rostropovich. Opțiunea extrabass a boxei a ajutat mult la o audiție faină.

Tot azi am ascultat de dimineață, tot pe boxa bluetooth Roberto Fonseca cu al său album despre Cuba întoarsă pe dos, ABUC. Cuba lui, în care s-a născut și care îl inspiră permanent. Să ascultați întregul album, dar în Tumbao de la Unidad, Sagrado Corazón și mai ales în Tierra Santa Santiago de Cuba, Fonseca este nu numai un pianist grozav, el devine un povestitor fantastic. L-am văzut pe Fonseca la București, are o energie incredibilă și muzica lui te trezește și îți dă și o cafea bună…

Cam asta am ascultat azi la audiția de sâmbăta, pe Sennheiser PXC 550 și Sony SRS-XB20. Sunt curios voi cum ascultați muzică atunci când plecați de acasă?