Așa a fost să fie, să nu scriu despre Australia decât azi, de ziua ei națională. Mi-am dorit să las puțin să se dilueze adrenalina care și-a făcut loc în mine în cursul celor două săptămâni petrecute acolo. Și asta pentru că dincolo de orice, Australia este un tărâm al superlativelor.
Incep azi seria de articole despre Australia, pentru că nu poate fi doar unul.
Acum fix 230 de ani,la 26 ianuarie 1788, în Port Jackson din New South Wales, flota britanică (First Fleet), acosta în Australia, proclamând suveranitatea Imperiului Britanic și guvernatorul Arthur Phillip făcea ca Union Jack să fluture pe catargul de la Sydney Cove.
Trecuseră 18 ani de când Căpitanul Cook debarca ca și primul european pe coasta estică a Australiei. Acolo s-au pus bazele unei importante părți a Imperiului Britanic, care nu doar a supraviețuit, dar s-a și transformat ulterior într-un membru al Commonwealth-ului, pentru ca apoi, în 1930 să devină un stat independent, aliat și apropiat al Marii Britanii.
Australia este un fel de Anglia pe sistem metric, cu oameni veseli care știu să-și trăiască viața. Un amalgam de naționalități, populația Australiei se ridică acum la aproape 25 000 000 de locuitori.
Am întâlnit o parte din ei (1.6 milioane), pe străzile orașului Sydney atunci când am sărbătorit împreună anul nou. Am văzut englezi, indieni, malaiezieni, singaporezi, chinezi și multe alte naționalități. Și chiar români, care formează o comunitate frumoasă.
Toți strigau ”Aussie, aussie!” și se felicitau în toate limbile posibile, respectând în același timp țara care i-a primit în inima ei. Chiar dacă o plimbare de 15 minute până la stația de tren s-a transformat într-una de două ore jumătate, toată lumea înțelesese că rețeaua de străzi și trenuri a orașului nu poate prelua instant o mare de oameni (la știri Poliția a estimat 1.6 milioane).
Forțele de ordine au fost bine organizate și nimeni nu protesta. De altfel pe stradă nu se consumă alcool și mai mult, în aproape toate zonele publice (chiar și deschise) nu se fumează. Așa că toți copiii au fost bine primiți la ceremonie, mai mult, la ora 21 a fost un spectacol de artificii dedicat lor, pentru a se putea culca mai devreme 🙂
Australia ne-a primit cu multă dragoste, atât prietenii noștri din Sydney, cât și ceilalți oameni întâlniți au încercat și au reușit să ne facă să ne simțim ca acasă.
Și ne-am simțit grozav, atât de mult încât la plecare, în aeroport, atunci când David mă strângea tare de mână, lăsând capul jos cu ochii în lacrimi, i-am promis că ne vom întoarce. Și ne vom ține de cuvânt.
Vă las aici câteva imagini din Australia, locuri care ne rămân în suflet și pe care ulterior, le voi detalia în articole separate.
A fost greu să ajungem acolo și numai cuvintele încurajatoare ale prietenilor ne-au făcut să reușim acest lucru. Datorită lor, #jurnaldefotograf, proiectul lui David, s-a transformat în realitate.
La mulți ani, Australia, la mulți ani, australieni! Happy national day!
#jurnaldefotograf este un proiect fotografic al lui David Stescu, inițiat de Cristina Bazavan și Dragos Asaftei și susținut de Kooperativa 2.0, AVstore.ro, Canon Romania, F64, Garmin Romania
Alina
29 ianuarie 2018Foarte frumos 🙂 Multumesc pentru postare.